Definiția cu ID-ul 965002:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
LOCURI COMERCIALE. Subst. Piață, tîrg, bazar, hală, obor; talcioc, piață de vechituri; iarmaroc (reg.), bîlci, tîrg; drăgaică, moși; tîrg de țară, tîrg de mostre; expoziție cu vînzare. Magazin, magazie (înv.), prăvălie, prăvălioară (dim.), prăvăliuță; dugheană (depr.), dugheniță (dim., depr.), boltă (reg.), boltiță (reg., dim.), magherniță; chioșc, gheretă, pavilion; tarabă, tejghea, tejgheluță (dim.); punct comercial. Magazin alimentar, alimentară. Măcelărie; mezelărie, cîrnățărie; pescărie; păsărărie. Brutărie, franzelărie, pitărie (înv., reg.). Patiserie, cofetărie, plăcintărie, simigerie, gogoșerie, langoșerie. Lăptărie, iaurgerie. Bombonerie. Fructărie. Bragagerie. Debit (de tutun), tutungerie, tutunărie (înv.), regie. Ceaprăzărie; găitănărie (înv.). Magazin de confecții; hăinărie (înv.); cojocărie; pînzărie (rar), postăvărie. Lipscănie, brașovenie (înv.); marchitănie (înv.). Marochinărie; pielărie. Mercerie. Drogherie, parfumerie. Fierărie, alămărie. Curelărie; frînghierie; lumînărie, mungerie (înv.); șelărie. Local, restaurant, birt, circiumă; locandă, locantă (înv.), han; vinărie (rar); cramă; sifonărie. Vb. A se vinde, a se desface. A cumpăra, a face cumpărături, a face piața, a tîrgui. V. comerciant, comerț, local.